Israelul a sărbătorit Ziua Independenței fără public

Statul Israel a celebrat ieri Ziua Națională. Ceremonia a fost una lipsită de fast din cauza crizei provocate de pandemia de coronavirus. Celebrarea Zilei Independenței a avut loc pe Muntele Herzl, fără public.

Trecerea de la Ziua Amintirii la Ziua Independenței s-a făcut în liniște. Evenimentul a fost înregistrat în prealabil și transmis la televizor. Ceremonia de aprindere a torțelor a avut loc anul acesta, marcând „Conexiunile în societatea israeliană”.

Treisprezece persoane din toate sectoarele societății israeliene urcă pe scena principală și aprind 12 torțe alături de soldați. În cadrul ceremoniei artiști de top din Israel au cântat pe rând.

Lucreția Berzintu a descris în câteva cuvinte frumusețea statului Israel: Ca esență culturală, Israelul este țara poporului Cărții, popor a cărui istorie coincide cu Biblia (Vechiul Testament) – Cartea vieții”.

Și dacă ne referim la istoria și religia rasei albe, acestea s-au născut și au pornit din Israel, evreii contribuind esențial la dezvoltarea civilizației.
Primul mare dar pe care l-a facut poporul evreu omenirii a fost religia monoteistă.
De fapt, în Israel întâlnești mai multe culturi, având în vedere că sunt imigranți din peste o sută de țări, care vorbesc foarte multe limbi, inclusiv româna. Și toate aceste limbi continuă să îmbogățească tezaurul cultural al Israelului prin creația unor scriitori de seamă, grupați în asociații pe criterii de limbă, cum este Asociația Scriitorilor Israelieni de limbă română, sau cea de limbă franceză, de limbă arabă, de limbă rusă, s.a.m.d.
În perioada anilor 1990 – 1996 au venit foarte mulți imigranți din fosta Uniune Sovietică, circa un milion, astfel că astăzi peste tot auzi vorbindu-se rusește. Dar limbile oficiale în Israel sunt ebraica – ivrit – și araba. Se folosește în mod curent engleza care este limba de studiu obligatorie în școli, începând cu clasele elementare.
Trăind în mijlocul unei culturi, te adaptezi din mers, respectând tradiția poporului respectiv, chiar devii patriot, pentru că patria este acolo unde te simți bine.
Pentru mine a fost, relativ ușor, fiind bine primită de Comunitatea evreilor din România, comunitate care numara la un moment dat peste 400.000 de cetățeni. Și chiar dacă astăzi limba română nu mai este a doua sau a treia limbă folosită în Israel, există la chioșcuri numeroase publicații în limba română (câteva publicatii săptămânale, cât și altele locale).

Puteți citi textul integral aici.