Valea Jiului, între reformare și dezastru

0

Valea Jiului, între reformare și dezastru! Schimbările climatice au făcut ca lumea să adopte noi programe pentru a proteja natura. Uniunea Europeană vrea și impune statelor membre să accepte un nou program care să ajute la îmbunătățirea calității aerului și o sănătate mai bună pentru populație.

Drept urmare, România trebuie să respecte anumite reguli în această privință. Una dintre zonele cu probleme din țara noastră este Valea Jiului. Regiunea este cunoscută pentru extragerea de cărbune. Dar, acum se află la o răscruce de drumuri, pe măsură ce regiunile europene de cărbune trec de la acest combustibil fosilizat la surse energetice mai durabile din punct de vedere ecologic.

Valea Jiului, regiune cu puternic impact economic

Valea Jiului a fost una dintre cele mai importante zone economice pentru România. Prima mină de aici s-a deschis în 1840, iar zona s-a dezvoltat foarte mult, ulterior. De atunci, sa bazat pe extracția și procesarea acestui combustibil fosil. Ca urmare a acestei încrederi, a trăit perioade de creștere fără precedent și crize socio-economice profunde. Din aceste fluctuații a primit porecla „valea lacrimilor”.

Mulți sunt încă nemulțumiți de închiderile miniere din anii 1990. Acest lucru a declanșat mișcări violente de protest, inclusiv marșurile minerilor către București. Ciocnirile violente au condus la schimbări guvernamentale și ajustări demografice semnificative: cu alte cuvinte, oamenii dezamăgiți au părăsit regiunea pentru a găsi de lucru în altă parte.

Cum arată viitorul pentru Valea Jiului?

Valea Jiului a avut un trecut glorios; dar poate avea un viitor fructos? Va putea Uniunea Europeană să stabilească cursul unei relansări durabile?

În era comunistă, 16 mine de cărbune erau funcționale în Valea Jiului, iar între timp 12 dintre ele au fost închise. Localnicii au văzut că ocuparea forței de muncă în cărbune a scăzut de la 50.000 în anii 1990 la aproximativ 4.000 astăzi.

Fostul miner Cătălin Cenușă a suferit leziuni pulmonare grave din anii de muncă grea la mina Petrila:

Am lucrat în mină 27 de ani. Acolo jos, sub pământ, nu am avut niciodată suficient aer pentru a respira, concentrația de oxigen a fost prea mică. Împreună cu alte gaze și praf, acest lucru a declanșat boli pulmonare pentru toată lumea, toți foștii mineri suferă de probleme pulmonare. Speranța lor de viață este mai scurtă. A existat un studiu recent, care a arătat că foști mineri mor între 56 și 65 de ani, în Valea Jiului, din cauza bolilor pulmonare și a silicozei, a declarat, pentru Euronews, Cătălin Cenușă, fost miner.

Livezeni este una dintre minele de cărbune care sunt încă deschise. Cu toate acestea, România a încheiat un contract cu Uniunea Europeană, prin care se angajează să închidă încă două mine începând cu 2024.

Decretul face parte din acordul verde al Comisiei Europene care încearcă să ușureze eliminarea treptată a cărbunelui în întreg blocul comunitar, printr-un pachet de sprijin de mai multe miliarde de euro.

Cărbunele joacă încă un rol economic în 108 regiuni ale Uniunii Europene și se estimează că 240.000 de persoane lucrează în acest sector.

Pentru următorii șapte ani, Comisia Europeană a alocat deja 40 de miliarde de euro din bugetul UE special pentru schema Regiuni în tranziție a cărbunelui. Comisia dorește ca acești bani să fie înmulțiți prin implicarea Băncii Europene de Investiții, a investitorilor privați și a fluxurilor de finanțare bugetară UE, cum ar fi Invest EU. În total, acest lucru ar putea însuma peste 150 de miliarde de euro.

Centrala pe cărbune de la Paroseni, împreună cu centrala termică din apropiere Mintia-Deva, generează în jur de 5% din producția totală de energie electrică din România. Datând din 1956, Paroseni este cea mai veche centrală pe cărbune din România.

Țara se numără de ani buni printre primii poluatori ai aerului din Europa. Comisia Europeană a împins România să închidă unele dintre cele mai proaste unități.

Centralele termice românești utilizează tehnologii învechite și majoritatea riscă să nu respecte condițiile de mediu mai dure impuse de Comisia Europeană, începând cu 2021.

Vârsta medie a instalațiilor pe cărbune din România este de 42 de ani și majoritatea nu mai sunt profitabile.

Cu toate acestea, una dintre unitățile Paroseni a fost recent modernizată cu sprijinul unei companii japoneze. Aceasta a fost echipata cu tehnici de filtrare de ultimă generație – o investiție de 200 milioane EUR.

Calcarul este acum folosit pentru a scoate oxizi de sulf din emisiile de cărbune, dar acest lucru nu rezolvă problemele de CO2 care contribuie masiv la încălzirea globală.

Ministrul Energiei și Economiei, Virgil Popescu a declarat, pentru sursa citată mai sus, că peste 30 de ani de acum nu va mai exista deloc activitate de extracție a cărbunelui în România.

Sunt încă deschise, deoarece ultimul Guvern nu a luat în considerare cantitatea mare de cărbune din aceste mine și există un risc mare de ardere acolo.

În primul rând, trebuie să știți că ne angajăm să susținem acordul verde al Comisiei Europene. Și dacă ne angajăm să sprijinim acest lucru, trebuie să facem tranziția aprovizionării cu energie.Iar tranziția de la cărbune la sursele regenerabile de energie printr-un combustibil tranzitoriu este o prioritate pentru noi. Lucrăm deja la un proiect care să facă tranziția de la cărbune prin gaz (natural). Avem bani, avem finanțe și know-how; o vom face!, a afirmat Virgil Popescu.

Având în vedere că minele de cărbune din Valea Jiului se vor închide complet toate, zona ar putea fi transformată într-o regiune turistică. Acestea sunt etapele extrem de promițătoare, dar încă incipiente, ale unui proiect în devenire pe care echipa Petrila Planet speră că ar putea avea în cele din urmă un impact internațional autentic, atrăgând turiști din întreaga lume către acest loc unic.

Sursă: Euronews

 

Citește

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Acceptă Citește mai multe aici!