Șeful statului a criticat risipa banului public

0

Șeful statului a vorbit la Adunarea generală a Asociației Comunelor din România despre cât de prost a fost gestionat banul public în România.

Klaus Iohannis a atras atenția Guvernului ca trebuie stopată risipa banului de la stat, iar investițiile trebuie făcute cu cap.

Foarte mulți dintre dumneavoastră ați implementat, în comunele pe care le reprezentați, proiecte finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală. Și au fost bani mulți, uneori, și proiecte reușite în multe cazuri. Banii investiți eficient înseamnă întotdeauna dezvoltare, însă nu trebuie să trecem cu vederea neajunsurile acestui program. Tocmai de aceea, spun răspicat: acest program trebuie regândit, nicidecum desființat. Nu cred că este nimeni în această sală care dorește să mai asistăm la acordarea banilor pe criterii politice sau la decontarea unor lucrări fictive sau prost realizate.

Risipa banilor publici trebuie stopată definitiv, iar acest lucru se poate realiza printr-o abordare coerentă și responsabilă.

De asemenea, un program absolut necesar și care va aduce beneficii certe comunităților locale este cel care vizează extinderea rețelei de gaze, anunțat deja de actualul Executiv. În 2018, de exemplu, s-au distribuit gaze naturale în doar 945 de localități din România, ceea ce înseamnă că doar aproximativ o treime din populație este conectată la rețeaua de gaze. Este un procent îngrijorător, care trebuie să ne determine să acționăm.

Mediul rural nu poate fi condamnat, la infinit, la sărăcie și subdezvoltare. Aproape jumătate din populația României nu este conectată la sistemul de canalizare și doar unul din trei români care locuiesc în mediul rural este deservit de sistemul public de alimentare cu apă.

Trebuie să intrăm în normalitatea secolului în care trăim, iar investițiile trebuie să se realizeze ținând cont de nevoile din teritoriu.

Nu trebuie să mai vedem parcuri excesiv pavoazate și costisitoare, amenajate în mijlocul câmpului sau la marginea satului, în condițiile în care localitățile respective nu sunt racordate la rețeaua de apă și nici la rețeaua de canalizare. Cu alte cuvinte, nu ne mai permitem să avem subdezvoltare și risipă.

Avem, totodată, nevoie de programe dedicate dezvoltării spiritului antreprenorial în mediul rural, de posibilități concrete de atragere a tinerilor în agricultură și de valorificarea întregului potențial al patrimoniului cultural de care dispune fiecare colectivitate locală.

Dacă tot vorbim despre bani, veți fi de acord cu mine că alocările de la bugetul de stat nu reprezintă singura sursă de finanțare a funcționării și dezvoltării autorităților locale.

Așadar, accesarea fondurilor europene trebuie să constituie o prioritate pentru fiecare administrație din România și mulți dintre dumneavoastră ați făcut lucruri admirabile cu acești bani. Așa cum știți, în această perioadă se discută, la nivel european, Cadrul Financiar Multianual, adică bugetul UE pe următorii ani, sursa acestor fonduri.

Am susținut, chiar în ultima întâlnire pe care am avut-o cu Președintele Consiliului European, că Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună trebuie să aibă o finanțare corespunzătoare și condiții de implementare flexibile, pentru că doar așa pot fi recuperate decalajele de dezvoltare dintre statele membre ale Uniunii Europene.

Un alt subiect extrem de important la care vreau să fac referire este educația, un domeniu fundamental pentru viitorul României, care este, însă, marcat de numeroase disfuncționalități.

Investiția în educație înseamnă investiția în viitor, iar copiii din mediul rural trebuie să beneficieze de aceleași condiții ca și cei care învață în marile orașe.

Unul dintre obiectivele asumate prin proiectul „România Educată” este reducerea discrepanțelor dintre școlile din medii diverse, ceea ce presupune, evident, finanțarea adecvată a școlilor din mediul rural și politici de atragere a cadrelor didactice.

Depopularea satelor, abandonul școlar, accesul la educația timpurie, lipsa spațiilor de învățământ sigure reprezintă mari îngrijorări. Pentru a găsi soluțiile adecvate acestor probleme grave, unele chiar critice, este necesară o abordare integrată, pe termen lung, care să implice atât autoritățile centrale, cât și pe cele de la nivel local. Cu alte cuvinte, să nu mai „peticim”, ci să creăm programe concrete, gestionate riguros și, mai ales, predictibil, prin care școala românească de la sat să ajungă și ea în secolul XXI.

În fine, o altă problemă la care vreau să mă refer este nevoia de modernizare și eficientizare a administrației publice. Administrația publică locală trebuie să răspundă exigențelor actuale și să se afle, mereu, în slujba cetățeanului. Este absolut esențial ca transparența, integritatea, profesionalismul, corectitudinea și meritocrația să guverneze administrația publică centrală și locală, astfel încât calitatea vieții românilor să se îmbunătățească, iar serviciile oferite de instituțiile publice să fie la cel mai înalt nivel.

Satul românesc, dragii mei, are un potențial uriaș de dezvoltare! Nu o spunem doar noi, ci o spun și străinii care ne vizitează țara. Nu ne lipsesc nici ideile și nu ne lipsește nici forța.

Ce ne lipsește este un plan pe termen lung, o strategie clară și cu acțiuni concrete pentru ca potențialul rural să poată fi pus în valoare mai bine și mai eficient, a declarat Klaus Iohannis.

Citește

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Acceptă Citește mai multe aici!