Experiment unic în lume la Măgurele: 10 pulsuri trase cu a zecea parte din energia solară

0

Pentru prima oară în istoria omenirii a fost realizat un test unic cu laserul de la Măgurele. În data de 19 august 2020, au fost trase 33 de pulsuri cu o putere între 3 şi 10 PW de-a lungul unei ore, dintre care 10 pulsuri au fost trase la puteri mai mari de 10 PW, cea mai mare putere din lume a unui fascicul laser.

La eveniment au participat, prin teleconferinţă, profesorul Gerard Mourou, laureat al Premiului Nobel pentru fizică în 2018, o serie de oficialităţi din Guvernul României şi cercetători din alte centre din lume şi reprezentanţi ai celorlalţi piloni ELI – Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP).

În momentul de faţă, România este la vârful cercetării. Este un moment istoric. Ne aflăm la vârful ştiinţei laserelor.[…] Este frumos la acest proiect şi faptul că pune împreună toţi aceşti oameni buni în aceeaşi echipă, să lucreze pentru acelaşi ţel. Trebuie să mulţumim României, Franţei […] şi Europei, a declarat Gerard Mourou, laureat al Premiului Nobel pentru fizică în 2018, potrivit eli-np.ro.

Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) este cea mai avansată infrastructură de cercetare din lume pentru fizică nucleară care utilizează laseri de mare putere.

Infrastructură laserului de la Măgurele este formată din trei componente:

  1. Sistemul Laseri de Mare Putere (eng. HPLS – High Power Laser System), care dispune de două braţe având fiecare puterea de 10 PW, alte două braţe de 1 PW şi alte două braţe de 100 TW.
  2. Sistemul de Transport al Fasciculelor Laser (eng. LBTS – Laser Beam Transport System) care asigură transportul pulsurilor laser de mare putere de la HPLS, în vid, către ansamblurile experimentale.
  3. Ansamblurile experimentale

Cercetarea nu se oprește aici, fiindcă ELI-NP va dispune începând cu anul 2023 de o facilitate de cercetare unică pe plan mondial. Astfel, aici vom avea Sistemul VEGA, care va furniza raze gamma cu energie variabilă continuă de la 1 MeV până la 19,5 MeV, acoperind gama de energie relevantă pentru studiile de fizică nucleară şi astrofizică nucleară, precum şi cercetarea aplicată în ştiinţa materialelor, gestionarea materialelor nucleare şi ştiinţele vieţii.

Foto: digifm.ro

Citește

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Acceptă Citește mai multe aici!