Inflația în România a atins un prag record
Datele oficiale de la Institutul Național de Statistică au arătat că, în România, inflația a ajuns la un nou maxim istoric, 10.2%. Alimentele de bază și energia au crescut cel mai mult.
Potrivit ultimului raport INS, inflația a ajuns la 10,2%, cu aproape 2 puncte procentuale peste valoarea de luna trecută. Față de decembrie 2021, creșterea este de 4,0%.
Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2021 – martie 2022) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2020 – martie 2021) este 6,5%.
Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la mărfurile alimentare, cu 11,2% față de martie 2021. Mărfurile nealimentare s-au majorat cu 10,86%, iar serviciile au cresut cu 2,66%.
Prețul produselor de morărit a crescut cu 22%, al pîinii cu 24%, al legumelor și conservelor de legume cu 18%, iar fructele s-au scumpit cu 10%. Prețurile cărnii și produselor de carne s-au majorat cu 7,8%, peștele s-a scumpit cu 11,5%, produsele lactate au crescut cu 9,3%.
Prețul gazelor a crescut cu 46,4%, combustibilii s-au scumpit cu 34% iar prețul energiei electrice a scăzut.
Serviciile de apă și canal au crescut cu 14,6%.
Am văzut o schimbare fermă de lider. Practic au pierdut întâietatea ca factori producători de inflaţie mărfurile nealimentare, care au trecut acum pe locul 2, şi a luat luat conducerea plutonul de mărfuri alimentare. În primul rând pâinea. Avem o scumpire peste medie la pâine. Media inflaţiei la mărfuri alimentare este 11,20% pe an şi la pâine este de 16,36%. La cartofi, o creştere şi mai mare, peste medie, 36,50%, la citrice peste medie, 12,82%, la ulei 32%, iar peste medie, margarina 16,82%. Ce arată aceste cifre? Arată în primul rând că Banca Naţională a făcut o mutare bună când a ridicat cu 0,50% dobânda de referinţă pentru, că deşi de s-a ajuns clar la concluzia în toate băncile centrale şi în toate sistemele de analiză din lume că această inflaţie globală, care este determinată de criza energetică, nu poate fi lovită în niciun fel cu măsuri de politică monetară. Aici e nevoie doar de măsuri structurale. Dar iată că Banca Naţională, înăsprind politica monetară şi ridicând cu 0,50% dobânda de referinţă în recentul Consiliu de Administraţie, arată că se produc efecte de runda a doua. Toate aceste efecte în planul inflaţiei sunt efecte de runda a doua. Deci mărfurile energetice, produsele energetice, au umflat preţurile în toată lumea, au făcut inflaţie mare peste tot, o inflaţie cum nu s-a mai văzut din anii ’70, dar iată că acum se produc efecte de runda a doua în sensul că curentul electric, care s-a scumpit foarte mult în lunile din urmă, scumpeşte în continuare chiar dacă uitându-ne la curentul electric vedem că preţurile au scăzut în luna martie şi a scăzut şi efectul lor în preţurile anuale, a explicat Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR.